Manastirea Antim
Manastirea Antim, Bucuresti
foto: Nicu Ilie
Cu hramul "Tuturor Sfintilor", Manastirea se afla în Bucuresti în strada Antim nr. 29 (la intersectia cu strada Justitiei), de la Piata Unirii spre Casa poporului pe partea stânga. Este manastire de calugari, ce l-a avut ca staret, pâna la trecerea sa la Domnul, pe Arhimandritul Sofian Boghiu.
Ctitorul acestui asezamânt este Sfântul Ierarh Antim Ivireanu, care a construit manastirea între anii 1713-1715, pe amplasamentul unei modeste biserici din lemn.
Dupa cum noteaza Vasile Dragut, iconostasul, unic în arta noastra este din piatra sculptata, atribuit chiar lui Antim, care, conform traditiei, ar facut si usa bisericii, bogat împodobita.
Din 1797 a functionat aici o scoala de preoti; dupa 1836, Seminarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei, iar 1840-1864, Arhivele Statului.
În 1912 s-a construit, în incinta manastirii, Palatul Sfântului Sinod (o cladire un pic greoaie si în disonanta cu arhitectura ansamblului), unde functioneaza si Biblioteca.
Restaurata în a doua jumatate a secolului al XIX-lea (suferind importante modificari arhitectonice si o noua pictare a bisericii), apoi în anii '50 prin grija Patriarhului Justinian.
În urma lucrarilor de sistematizare a zonei din anul 1984, Palatul Sfântului Sinod a fost translatat pe o distanta de 25m, cu o rotire de 13 grade.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât, la 20 iunie 1992, canonizarea ctitorului acestei manastiri - Antim Ivireanul, Mitropolit al Tarii Românesti (1708-1716), personalitate de înalta moralitate si cultura, fiind înscris în calendar în ziua de 27 septembrie.
La sfârsitul anului 1945, în aceasta manastire a luat fiinta cercul Rugul aprins, alcatuit din monahi si distinsi intelectuali (profesori, scriitori, compozitori, pictori, studenti), având ca tema de discutii isihasmul.
Cercul a fost desfiintat în 1950, multi dintre membri sai fiind condamnati la ani grei de temnita comunista.
Iniţial mănăstirea avea forma unei cetăţi , cu biserica în centru , iar pe laturile ce descriu perimetrul unui pătrat erau chiliile. În fiecare colţ era câte un turnuleţ (T ). Intrarea în incintă se face printr-o poartă , pe sub clopotniţa ( C ). Pe latura sudică se află casele egumeneşti ( E), continuate cu paraclisul , înspre răsărit , în continuare fiind chilii. Punctat sunt reprezentate chiliile noi şi grădina care împreună cu paraclisul Pompilian ( PP), se găsesc în configuraţia actuală a mănăstirii.
foto: Nicu Ilie
Cu hramul "Tuturor Sfintilor", Manastirea se afla în Bucuresti în strada Antim nr. 29 (la intersectia cu strada Justitiei), de la Piata Unirii spre Casa poporului pe partea stânga. Este manastire de calugari, ce l-a avut ca staret, pâna la trecerea sa la Domnul, pe Arhimandritul Sofian Boghiu.
Ctitorul acestui asezamânt este Sfântul Ierarh Antim Ivireanu, care a construit manastirea între anii 1713-1715, pe amplasamentul unei modeste biserici din lemn.
Dupa cum noteaza Vasile Dragut, iconostasul, unic în arta noastra este din piatra sculptata, atribuit chiar lui Antim, care, conform traditiei, ar facut si usa bisericii, bogat împodobita.
Din 1797 a functionat aici o scoala de preoti; dupa 1836, Seminarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei, iar 1840-1864, Arhivele Statului.
În 1912 s-a construit, în incinta manastirii, Palatul Sfântului Sinod (o cladire un pic greoaie si în disonanta cu arhitectura ansamblului), unde functioneaza si Biblioteca.
Restaurata în a doua jumatate a secolului al XIX-lea (suferind importante modificari arhitectonice si o noua pictare a bisericii), apoi în anii '50 prin grija Patriarhului Justinian.
În urma lucrarilor de sistematizare a zonei din anul 1984, Palatul Sfântului Sinod a fost translatat pe o distanta de 25m, cu o rotire de 13 grade.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât, la 20 iunie 1992, canonizarea ctitorului acestei manastiri - Antim Ivireanul, Mitropolit al Tarii Românesti (1708-1716), personalitate de înalta moralitate si cultura, fiind înscris în calendar în ziua de 27 septembrie.
La sfârsitul anului 1945, în aceasta manastire a luat fiinta cercul Rugul aprins, alcatuit din monahi si distinsi intelectuali (profesori, scriitori, compozitori, pictori, studenti), având ca tema de discutii isihasmul.
Cercul a fost desfiintat în 1950, multi dintre membri sai fiind condamnati la ani grei de temnita comunista.
Manastirea Antim:
http://www.cimec.ro/PaginiGazduite/Antim/
Iniţial mănăstirea avea forma unei cetăţi , cu biserica în centru , iar pe laturile ce descriu perimetrul unui pătrat erau chiliile. În fiecare colţ era câte un turnuleţ (T ). Intrarea în incintă se face printr-o poartă , pe sub clopotniţa ( C ). Pe latura sudică se află casele egumeneşti ( E), continuate cu paraclisul , înspre răsărit , în continuare fiind chilii. Punctat sunt reprezentate chiliile noi şi grădina care împreună cu paraclisul Pompilian ( PP), se găsesc în configuraţia actuală a mănăstirii.
Comentarii
Trimiteți un comentariu