Treceți la conținutul principal

Călătorii cu telefonul: La pas prin oraș

Faceți căutări pe acest blog

Pages

Pagina de pornire
Privacy policy

Se afișează postări din septembrie, 2011

Vedeți-le pe toate

Postări

Toamna in Muntii Apuseni

pe septembrie 22, 2011

apuseni pe cont propriu

+

Solicitați un link
Facebook
Twitter
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

Curtea interioara a Castelului de la Hunedoara

pe septembrie 14, 2011

castelul Castelul Huniazilor cetatea de laudat la intoarcere Hunedoara

+

Solicitați un link
Facebook
Twitter
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

Mai multe postări

Blog Archive

2024 15
- martie 4
- februarie 11

2023 18
- decembrie 1
- noiembrie 2
- septembrie 3
- august 6
- iunie 2
- mai 4
2022 16
- mai 2
- aprilie 2
- martie 1
- februarie 5
- ianuarie 6
2021 26
2019 1
- octombrie 1
2018 5
- septembrie 2
- august 3
2014 2
- mai 2
2013 21
- septembrie 2
- august 3
- iulie 4
- martie 2
- februarie 4
- ianuarie 6
2012 97
- decembrie 10
- noiembrie 23
- octombrie 9
- septembrie 2
- iulie 11
- iunie 12
- mai 16
- martie 2
- februarie 4
- ianuarie 8
2011 51
2010 4
2009 2
- aprilie 1
- martie 1
2007 9
- septembrie 3
- august 6

Afișați mai multe Afișați mai puțin

Etichete

13 septembrie
1864
abrud
Academia Romana
acropole
afaceri
agricola
agroturism
aiud
Alba

Afișați mai multe Afișați mai puțin

Raportați un abuz

Translate

Postări populare

Imagini cu verande exotice

Verande si terase din Statele Unite, Spania si India. Idei arhitectonice pentru case de vacanta, hoteluri si restaurante. Cuvântul Verandă a devenit larg răspândit prin intermediul limbii engleze. El a avut un traseu lingvistic (și arhitectural extrem de interesant. În limba engleză a fost preluat din India (mai multe dialecte indiene), unde ajunsese din limba portugheză (prin colonia portugheză Guam). În portugheză varanda care înseamnă „balcon sau terasă lungă”. În accepțiunea arhitecților contemporani, veranda sau verandah denumește orice spațiu de locuit în afara casei (dar adiacent casei, spre deosebire de chioșcuri). Majoritatea verandelor sunt acoperite, iar foarte adesea acoperișul lor este parte integrantă a casei. Fiecare pas de pe acest traseu lingvistic înseamnă și tradiții arhitecturale distincte. La origini, veranda era foarte asemănătoare cu prispa caselor din zona central-europeană (inclusiv România). Arhitectura colonială spaniolă, inclusiv stilul Mission Revival popul

Rezervatia naturala Peceneaga (Dobrogea)

Rezervaţia naturală "Peceneaga" - Arie protejată peisagistic Rezervaţia reprezintă singura arie protejată din ţară în care cele mai vechi structuri geologice, datând din perioada cutărilor caledoniene, reprezentate prin şisturile verzi, vin în contact cu Dunărea şi respectiv cu cele mai noi structuri, reprezentate prin depozite aluviale. Din punct de vedere floristic aceasta reprezintă una din puţinele arii protejate, cel puţin din nordul Dobrogei, în care au fost identificate specii de ceapa ciorii ( Gagea callieri ), garofiţe ( Dianthus pseudarmeria ), sparcetă ( Onobrychis gracilis ). Rezervatia naturala Peceneaga are o suprafata de 132 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Peceneaga. vezi și secțiunea Turism de aventură ECOTURISM AVENTURA REZERVATII NATURALE JUDETUL TULCEA ROMANIA ARII PROTEJATE MUNTII APUSENI DOBROGEA FAUNA PADURI

video - Sibiu, Piata Mica

Denumiri vechi: 1582 Auff dem kleinen Ring 1751 Kleiner Platz 1875 Kleiner Ring 1919 Prinz Carls Ring 1934 P-ţa Mică 1947 P-ţa 6 martie 1990 P-ţa Mică Piaţa Mică era denumită în documente Circulus Parvus şi se afla pe suprafaţa celei de-a doua centuri de fortificaţii a oraşului. Piaţa este împărţită în două părţi distincte de stradă Ocnei care coboară pe sub Podul Minciunilor spre Oraşul de jos. Latura nordică şi estică a pieţei urmăreşte conturul celei de-a doua centuri de fortificaţii, prezentându-se sub formă circulară. Clădirile din partea nordică a străzii Ocnei, au o formă concavă şi urmăresc conturul primei centuri de fortificaţii, ele despărţind Piaţa Mică de Piaţă Huet. Clădirile din Piaţa Mică (cu o singură excepţie) nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pieţei Mari sau străzii Bălcescu. Caracteristica caselor din Piaţa Mică este loggia de la parter, boltită şi semideschisă spre piaţă, cu arcade semicirculare susţinute de portanţi. Clădirile din Piaţa Mică adăposteau

Vulcanii noroiosi - imagini si cazare Berca

Zona are un aer special. Ca de inceput sau de sfarsit de lume. Vizitatori rari, in special turisti veniti cu rulotele, fara muzica data la maximum, poate doar cu un gratar-doua. Aprope musai sa ai masina ta pentru a ajunge aici. Altminteri, se poate si cu trenul pana la Buzau, apoi pana la Berca. Din Berca se complica putin lucrurile. Exclus mijloce de transport in comun, dar posibila parcurgerea drumului cu piciorul, caz in care e nevoie de rabdare si o conditie fizica cel putin medie. Exclusa si increderea acordata localnicilor care spun intotdeauna ca "e aproape". Posibilitate de cazare in camping. Localizare: judetul Buzau, localiatea Berca. N-am testat dar stim ca exista: Pensiunea Vulcanii Noroiosi - detalii Pensiunea Casa Matei - detalii

Imagini din Sibiu

Cetatea medievala Sibiu pe timp de ploaie In imagini apar Palatul Bruchental, cele doua catedrale - reformata si ortodoxa, Podul Mincinosilor, Piata Sfatului si cladirea Sfatului, precum si o curte comerciala a unei case gotico-baroce din inelul 3 al vechii cetati a Sibiului.

Municipiul Alexandria (Teleorman) - imagini frumoase

Fotografii din Alexandria (judetul Teleorman) de pe siteul de promovare a judetului Teleorman (selectie). Imaginile prezinta scene citatidine si panorame din zona centrala a orasului Alexandria. LINK spre galeriile foto de pe siteul de propaganda al judetului Teleorman Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile oraşelor Brăila şi Giurgiu şi avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraş Turnu Severin), oraşul şi-a luat numele domnitorului de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 – 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu. Hărnicia întemeietorilor, agricultori, meşteşugari şi negustori, condiţiile geografice şi mai ales “Ekstruktia” – acea interesantă constituţie pe care şi-au alcătuit-o şi după care s-au condus timp de 30 de ani: – “o pildă de gândire profund omenească, un exemplu de

Un produs Blogger