Grădina Cişmigiu a fost creată de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer venit în vara anului 1843. Aceasta a fost amplasată pe un teren mlăştinos, cu multe bălţi, cu izvoare subterane care nu seacă niciodată. Încă de pe timpul domnitorului Bibescu se ridica problema secării bălţii din centrul Bucurştiului care era un focar de infecţie. Din 1851 a inceput o activitate febrilă, aducându-se zeci de mii de care de pământ, executându-se noi plantaţii, materialul fiind adus de la Viena (platani, liriodendroni, magnolii, aluni, peri, frasini pletoşi, meri decorativi). Inaugurarea a avut loc pe 22 martie 1860. În perioada anilor 1878-1884 se cedează o parte din Grădina Cişmigiu pentru deschiderea Bulevardului Regina Elisabeta. Suprafaţa actuală este de cca. 14 ha.
[gallery link="file" columns="4" orderby="rand"]
C Karl Meyer s-a preocupat cu trasarea judicioasă a aleilor de-a lungul cărora a plantat specii arborescente spre a feri publicul de căldura verii bucureştene şi de praful oraşului. Zonele de promenadă sunt reprezentate de alei largi, drepte sau sinuoase ce conduc spre obiective interesante. Pentru odihnă s-au prevazut colţuri izolate, linştite, cu bănci comode.
Actuala sa înfăţişare se datorează arhitectului F.Rebhun.
Parterul central este conceput ca un imens covor neîntrerupt de alei. De-a lungul acestor alei a fost plantat un rând dublu de tei care se tund în forme geometrice crescând un uriaş paralelipiped aşezat cu latura sa lungă deasupra aleii. Ca elemente de decor deosebit pe parterul central îl constituie vasele de ceramică plantate cu flori
Puncte de atracţie
Grădina de trandafiri - compusă din mici ziduri de piatră pergole de lemn, lanţuri de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri agăţători;
Rondul roman - care este o platformă circulară cu diametrul de 20 m sub formă de bulingrin. Din cele patru puncte de acces se coboară pe trepte pe aleea circulară dalată cu piatră, ce desparte rondul central de plantaţia de pe margine. Perimetrul rondului este plantat cu forme tunse de tisa (conice);
Grădina prezintă un interes deosebit pentru vizitatori prin construirea unui restaurant pe o insulă, a chioşcului pentru orchestră;
Lacul - a fost amenajat în 1910 de Rebhun. Vara se pot face plimbări cu barca, iar iarna se transformă în patinoar;
Colţul cu arbori şi arbuşti - cu frunze persistente iarna, de lângă Liceul Gh. Lazar.
Colţul şahiştilor;
Colţul copiilor - din jurul Lacului Cretulescu , amenajat cu mici elemente arhitecturale, podeţe, balustrade;
Izvorul lui Eminescu - situat la baza pantei dinspre B-dul Ştirbei Vodă;
Trebuie menţionat Grădina Cişmigiu este unică în ceea ce priveşte concepţia şi diversitatea materialului dendrologic , aici găsindu-se unele exemplare declarate "arbori ocrotiţi", cum ar fi:
Platanus x acerifolia;
Torreya nucifera - lângă Grota;
Torreya californica ;
Cedrus atlantica (pin rosu japonez);
Picea excelsa inversa (molid roşu).
Prezentarea a fost preluata de pe siteul oficial al Primariei Bucuresti, pmb.ro
Comentarii
Trimiteți un comentariu